V-am oferit zilele trecute o rețetă (mai degrabă modalitate) de pastrare a cojii de lămâie! Dacă v-ați întrebat ce am facut cu lămâile dezbrăcate de coajă, păi aflați acum că am făcut cinci litri de socată și.... 

ta-dam!!!

sirop din flori de soc, lămâie și vanilie.

La sugestia unei prietene dragi am încercat acest sirop, îndrăgostită iremediabil de socată și convinsă de faptul că acest sirop se poate păstra până la șase luni în cămara cu bunătăți, și chiar mai mult timp, dacă este păstrat la congelator! Rețeta este a Ioanei și îi mulțumesc și aici, în mod public, pentru idee și rețetă! Siropul ăsta mi-a depășit toate așteptările, combinația de flori de soc, lămâie și vanilie este absolut divină! Ceea ce mă bucură cel mai mult este, așa cum am precizat și mai sus, faptul că siropul poate fi păstrat vreme îndelungată și ne putem bucura de un pahar răcoritor de sirop și la iarnă, spre exemplu! 

Acest sirop face parte din categoria inaugurată cu câteva zile în urmă, și anume ”Din cămara mea - 100% natural”. Oricând veți vedea acea mică ștampilă pe fotografia preparatului, veți știi semnificația ei :)

Ingrediente:

(un litru de sirop)

doi litri de apă plată

1300 g zahăr

două lămâi decojite, tăiate pe sferturi

o lingură de coajă de lămâie

un baton de vanilie tăiat pe jumătate

30 flori de soc

Într-o oală încăpătoare punem la fiert cei doi litri de apă împreună cu zahărul, lămâile, coaja de lămâie și batonul de vanilie. Lăsăm amestecul la fiert (pe foc mic spre mediu) până când lichidul scade pe jumătate. La mine a durat aproximativ două ore până când lichidul a scăzut și s-a îngroșat puțin. Nu are chiar consistența mierii, dar pe aproape! După fierbere, când siropul de zahăr este încă fierbinte adăugăm florile de soc trecute printr-un jet de apă în prealabil.

Amestecăm cu o spatulă până când florile de soc sunt bine înmuiate în siropul de zahăr. Lăsăm siropul la macerat peste noapte, după care îl strecurăm printr-o sită tapetată cu puțin tifon (pentru a ne asigura că toate impuritățile rămân în sită). Îl transferăm în sticle, împreună cu batonul de vanilie care a fiert împreună cu celelalte ingrediente și două-trei felii subțiri de coajă de lămâie. Închidem sticlele cu dopuri ermetice și păstrăm siropul la loc ferit de lumină și căldură (recomandabil este frigiderul sau cămara).

Se păstrează până la șase luni în cămară/frigider sau mai mult dacă este congelat.

Pentru că acesta este un sirop concentrat, se diluează în apă (plată sau minerală) astfel: la o parte de sirop se adaugă cinci părți de apă. Se poate servi cu felii de lămâie extra, mentă, gheață!

Și-acum haideți să ne bucurăm de roadele  toamnei , ăăă... adică primăverii :)